…. II

” Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta! ” ( N. Iorga )

Visez… Visez la bani, la dragoste, la o noua viata….

Sunt doar vise.

Scurt. Ma uit la scrumul din scrumiera.  A fost candva o planta de tutun. Acum e arsa, pricajita, sfredelita si sparta in milioane de particule in plamanii mei.

Vise….

Visez…..

Cad infrant de eu insumi.

Infrant ma ridic….

Doar vise, nimic mai mult.

Ah ! Acum am succes…. dar ce rost, succes cand totul e pierdut, cand nu mai are sens…. Ah !

Dulce infrangere si iar ma ridic.

O iau de la capat, de data asta trebuie sa-mi iasa !

Anunțuri
Publicat în Despre ... si alte rahaturi | Lasă un comentariu

Despre…

„Se înşală cei ce caută morţiş să placă. Şi, pentru a plăcea, se fac maleabili şi ductili. Şi răspund dorinţelor înainte ca ele să fie exprimate. Şi trădează orice, ca să fie aşa cum li se cere. Dar ce treabă pot avea eu cu meduzele astea, care nu au nici os, nici formă? Le arunc şi le dau înapoi nebuloaselor lor: să vină să mă vadă când vor fi ele însele.” – Antoine de Saint-Exupery

Am crezut in ceva sau cel putin am incercat sa fac asta. Am crezut ca intr-un mare rau exista intotdeauna un bine dar… dar mai tot timpul este descoperit prea tarziu.
„Dacă-l prigoneşti şi-l osândeşti pe cel ce te-a jignit, te-a insultat sau trădat, îl obligi ca şi mâine să te jignească, să te insulte sau să te trădeze şi mai grav. Eu, de cel ce a trădat mă servesc tot pentru a trăda, pentru că este o piesă precisă într-un joc de şah şi mă pot bizui pe el pentru a plănui şi a organiza victoria. Pentru că nu este o armă în mâna mea chiar faptul că îmi cunosc adversarul?” – Antoine de Saint-Exupery
………………………………………………………
Victoria este a celor pregatiti.

– consummatum est.

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | 2 comentarii

Despre….

Stau pe marginea unei prapasti. O prapastie atat de adanca, intunecata, rece incat oricat de mult ai dori sa ii afli fundul nu poti.  Simt cum ma sufoc, incep sa plang sa tip fara raspuns pierzandu-ma apoi in cuvinte.  Imi ridic ochii dincolo de marginea ei si nu vad decat un o negura nesfarsita… Am ajuns la final de drum.

 

( 5 minute mai tarziu )

 

In fata aceluiasi hau incerc sa gandesc, incerc sa gasesc o solutie…

 

( dupa alte 5 minute )

 

Cu greu gasesc o tigara.. O aprind si trag fumul inecacios in piept.

 

( dupa alte 5 minute )

 

Un val de ceata incepe sa ma inconjoare. Ii simt fiorul rece pe spate.  M-a ajuns din urma. Credeam ca am scapat, dar incet incet ma invaluie.

Ma simt spart in milioane de bucatele, apoi spart inca o data. Ma simt … ma simt intr-un fel inimaginabil prin care toti ati trecut in astfel de momente.

 

( dupa alte 5 minute )

Negura ma invaluie deja sufocandu-ma.

( dupa alte 5 minute )

Negura m-a cuprins… Sa fac saltul? Sa ma arunc in haul acela intunecat ? Sa dau frau liber sentimentelor ? Sa nu mai fiu eu acelasi om calculat, care asculta mai intai, verifica si dupa trage concluziile ? sau sa ma arunc… sa ma arunc si sa nu imi pese de nimic…. Sau fiu in continuare precaut si insensibil sau ….

( dupa alte 5 minute )

Lumea joaca un rol tare fara compasiune …  ( anagrama )

( dupa alte 5 minute )

„Liniste totala .. o negura grea invaluie prapastia… e atat de liniste…. „

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | 1 comentariu

Despre mine

In urma unor oarecare comentari(iii) , unele de bine altele de rau,  venite de la diversi cititori , un numar foarte mic cuprins intre 1 (eu) si 10 ( o minune domle`) m-am decis sa scriu despre mine.  Vreau sa scriu despre cine sunt eu cu adevarat si poate asa o sa gasiti un raspuns in legatura cu ce am postat aici ( oare chiar exista o legatura intre ce scriu si trairile / sentimentele mele ? ).

Sunt o persoana ( cine stie ? ) oarecare , dintr-o oarecara tara ( si sunt multe pe globul asta ~300 + ) , dintr-o oarecare zona, dintr-un oarecare judet, dintr-un oarecare oras.

Pot spune ca stau in Romania. Pot spune ca stau intr-o zona muntoasa, cuprinsa intre doi ( 2 ) masivi din piatra ( munti ma , munti ) sau in vreo depresiune , pe un podis sau pe un deal.  Pot fi in  Poiana Brasov , cea mai renumita statiune (exista un grup de statiuni) si este situata la 13 kilometri (8 mile) de orasul Brasov, asezat confortabil intr-un fotoliu calduros, la numai putin de un ( 1 ) metru de un semineu masiv din caramida ( rosie ) intr-o cabana din lemn masiv, barne cu nut si feder. Picioarele imi sunt incalzite de o blana de urs , iar camera in care stau este decorata de alte blanuri de iepure si vulpe, iar pe pereti sunt vopsiti in albastru, acoperiti cu poze vechi din albumul familiei. Pot spune acum ca stau cu laptopu` ( PC-u ala care il cari dupa tine ) in brate , trag vartos dintr-o pipa si scriu aici.

Pe de alta parte … Pe de alta parte poate ca stau intr-un oarecare judet, intr-un oarecare oras de la mare… Stau frumos pe plaja in cabanuta din PAL ( placi aglomerate din lemn ). Stau frumos intins pe o canapea din piele de caprioara , cu acelasi laptop in brate si savurez un delicios cocktail cu zmeura si lamaie.  Piciorul drept se joaca gingas printre firicele aurite de cuart ce alcatuiesc nisipul infierbantat din cauza soarelui.

Iti pot spune ca sunt intrepid (curajoas),  autoritar,  cu o putere de munca si o inteligenta pragmatica, izvorata din experienta mea de viata. Pe de alta parte pot fi doar un oarecare tip ( tipa ( femeie  ) ) prostut , de o idiotenie crasa , care vrea sa faca marea cu sarea ( asta era expresia ? ) si sa para destep aici pe un oarecare blog.

Pot fi inalt(a) frumo(a)s(a) , cu un zambet strengaret, ochii  albastri si parul cazandu-mi carlionti in valuri. Pe de alta parte pot fi urat, fara dinti in gura, cu peste 150 de kg pe fiecare picior, cu degetele slinoase si pline de resturi alimentare, tastand frenetic tot aici pe un oarecare blog.

Iti pot afisa veselie , o stare de voiosie iesita din comun. Pot afisa tristete, mahnire, amaraciune si regret. Iti pot descrie sentimente prin care trec , am trecut sau voi trece… sau sentimente care nu am habar de cum se manifesta si totusi le scriu.

Nu poti sti cu adevarat starea mea sufleteasca… Nu poti sti daca tot ce scriu aici are vreo relevanta in lumea reala.  Nu poti sti daca tot ce scriu are sau nu are legatura cu experientele prin care am trecut, daca are legatura cu sufletul ( si nu ma refer la suflet suflet), cu sentimentele mele si cu nimic legat de mine.

Iti pot fi prieten, amic ,  omul in care sa te increzi , cel care iti da sfaturi de bine sau de rau , pot fi dusman… pot fi omul ( daca nu sunt om ? ) pe care acum il injuri pentru ca pierdut 10 ( zece) minute pretioase din viata ta… Minute care nimic in lumea asta mare nu ti le poate da inapoi … si asta pentru ca suntem calatori prin timp, calatori prin lume , dar calatori intr-un singur sens…

Poti sti daca sunt o persoana sau nu ? Daca sunt un produs al societati sau nu ? Daca sunt un produs al lumi virtuale sau nu ?

Si da ..am scris gresit , cu greseli de ortografie pentru ca asa vreau eu ….

Acum te intreb draga/dragul meu … poti sti cu adevarat cine sunt eu ?

 

„Visează ca şi cum ai trăi veşnic, dar trăieşte ca şi cum ai muri azi, căci nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi”

„Existenţa de a uita, nu a fost niciodată dovedita: stim doar ca unele lucruri nu ne vin in minte atunci cand vrem (Friedrich Nietzsche)”

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | 3 comentarii

Despre … Eu , Tu , Noi ..

Un sentiment ciudat ma patrunde. Un fior rece pune stapanire pe mine. Un sentiment greu de descris, ceva … ceva acolo in adancul meu. Ceva mai rece si infiorator decat o noapte mohorata de iaunarie…
Ceva care ma ma sugruma si imi apasa fiecare milimetru din trupul meu…
Deschid ochii.. Intins in pat, privesc spre tavan. Zeci de ganduri imi invadeaza mintea. Aproape inteceptibil o emotie cu un mare impact psihologic ma acopera. Bataile inimii si ritmul respiratiei se accelereaza, muschii se contacta si maine tremura si sunt reci, pielea se face ca de gaina.

Ca prin vis apare ceva…

Acum vad clar.. Esti Tu.. Tu care nu imi dai pace viselor… Tu care de fiecare data cand vreau sa dispari reapari bantuindu-mi sufletul…

Acum stiu sentimentul. Stiu sentimentul care ma cuprinde ..este frica.

Frica de ce va fi , frica de ce a fost si frica de ce este … Frica de Eu , frica de Tu , frica de Noi… Frica de ce se intampla intre Noi… Frica de ce am fost, suntem si vom deveni Noi.

Cu o voce sugrumata soptesc :

– De ce… de ce incep sa te iubesc ?

Sunt sigur ca fiecare din noi a trait astfel de momente. Toti .. si El si Ea au trait aceste momente candva… Si ele se intorc mereu , mereu , mereu …
Putini au curajul sa pomeneasca despre ele si mai putini au curajul sa le discute.
Aici intervin eu. Si asta pentru ca sunt printre putini care „vorbesc” despre asta. Putini care recunosc ca au trecut prin asta. Pot spune ca fac parte din probabil cei 1,5 % care nu mai simt asta acum… Acum la varsta celor mai frumosi ani…

P.S.: Tu ce simti ?

„Teama nu este duşmanul tău, ci slăbiciunea propriei tale minţi „

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | Lasă un comentariu

Despre ce vreau si…

Vreau…

Vreau sa fumez , dar nu pot acum…

Vreau sa visez, dar visele nu`mi devin realitate…

Vreau sa simt dragostea, dar ea fuge de mine…

Vreau sa am bani ,dar saracia-mi bate in usa…

Vreau sa ma duc acum la Ea, sa o iau in brate, sa o sarut cu patima si sa ii spun ca o iubesc, dar nu pot…

Vreau sa imi traiesc viata la maxim ca si cum maine ar fi ultima zi , dar nu pot…

Vreau sa ninga, dar nu ninge…

Vreau sa vina iar vara cu soarele arzator, dar pana atunci mai e mult timp…

Vreau sa fiu fericit, dar fericirea fuge de mine…

Vreau sa nu mai simt durerea, dar ea ma insoteste mereu…

Vreau sa dispara dispretul si ura, dar ele se intensifica mereu …

Vreau atatea… Si daca tot vreau , de ce nimic din ce vreau nu pot sa am ? De ce nimic din ce imi doresc nu se inteplineste…

De ce ?

Pentru ca asa suntem noi… Noi oamenii ni le facem cu mana noastra… Noi fugim de fericire, noi fugim de dragoste, noi ne ascundem in noi insine , in sufletele noastre urate.. Ne dorim atatea, dar facem atat de putin pentru implinirea lor.. Pe de alta parte mai e si esecul, esecul care ne ia sperantele pentru a mai vrea sa facem cu adevarat ceva..sa ne dorim cu adevart ceva… si astfel ramane doar dorinta….Vreau…

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | Lasă un comentariu

Despre vise si…

Visele.. Atat de enigmatice, atat de reale, atat de palbabile.. Si totusi sunt doar vise, fantasme ale creierului, fantasme ale sufletului…

Si visez…

Dar totul se spulbera…

Nu-i decat o fantasma din ungherele cele mai intunecate ale minti noastre… Doar un vis…

 

– Va urma –

Publicat în Despre ... si alte rahaturi | Lasă un comentariu